Maratonul Olteniei 2014

Maratonul Olteniei a fost o provocare destul de grea pentru mine. Fără categorie specială pentru cei legitimaţi, ţinteam la cel de-al 5-lea podium consecutiv. Era destul de greu având în vedere că mă luptam cu Madaras, Paraschivu şi alţi rideri de la Felt şi Giant.

După câteva ore pe drum, ajung în Râmnicu Vâlcea şi îmi ridic numărul de concurs, la race-office era Maria Rus căreia îi mulţumesc pentru susţinere şi încurajări şi îi promit că fac să termin pe podium. 

Îmi pregătesc bicicleta şi îl rog pe Adi Blaga să-mi pună ulei pe lanţ iar când îmi vede lanţul şi foile se miră cum pot merge aşa, erau foarte uzate, eu mă uit la el şi îi spun: trebuie să îl schimb dar încă nu scapă.

Ne aliniem la start şi după spectacolul prost al unor indivizi de la Radio Zu care erau un fel de mc, plecăm în spatele maşinii de poliţie prin oraş aproximativ doi kilometri apoi intrăm pe traseu şi aici a început practic competiţia. Eram în faţă şi chiar dacă era în urcare în momentul startului s-a sprintat. M-am ridicat din şa dar prima dată când am apăsat mai tare pe pedală a început să îmi scape lanţul. Cu greu găseam un raport ok pe care nu scăpa şi eram nevoit să pedalez doar din şa la cadenţa ridicată.

Ilyes şi Madaras s-au cărat de la început iar în spatele lor s-a format un grup de urmăritori din care făceau parte Simon de la Orbea, un junior de la Giant şi Alex Ciocan. Eu eram în spatele lor şi încercam să nu pierd contractul vizual dar în acelaşi timp încercam să mă distanţez de Paraschivu. După primii 6 kilometri mi-am dat seama că nu mai văd marcaje dar îl vedeam pe Alex în faţă cu tot grupul şi am continuat pe ruta greşită mai mult de un kilometru. M-am întors şi după câteva pedale îl văd pe Sergiu că vine pe acelaşi drum. Am plecat împreună înapoi şi după ce am reintrat pe traseu m-am distanţat de Sergiu şi am început lupta pentru a recâştiga poziţii în clasament. 

Când a început prima coborâre mai lungă m-a prins Ciocan şi am stat în spatele lui pe toată coborârea. Îmi era destul de greu cu 26” să ţin pasul cu el dar am reuşit. Încă o urcare unde am mai recuperat două poziţii şi apoi o coborâre la finele căreia am spart. Până am schimbat cameră am fost depăşit de trei ciclişti printre care Paraschivu.

Am reintrat în sprint să recuperez ce am pierdut din cauza penei. I-am prins pe doi dintre ei şi ştiam că mai trebuie să-l prin pe Sergiu dar la un moment dat am întors capul şi l-am văzut în spate, s-a pierdut a doua oară. Am tras mai tare, m-am oprit să mai bag nişte aer în roată şi apoi viteză spre finish.

Apare o pancartă pe care scria că mai sunt 10 kilometri şi mă încurajez spunându-mi un “ce mai poate interveni iar” şi calc mai tare pe acceleraţie. Nu trece mult timp şi aud un zgomot urât la pinioane. Lanţul s-a sucit în aşa fel încât pe pinioane mergea pe o parte iar pe foi pe cealaltă parte. Am tras de el să-l întorc dar fără nici o şansă. L-am scos din Powerlink şi apoi l-am pus în poziţia corectă. 

După ce l-am făcut am văzut că apare un adversar din spate dar nu apucase să mă depăşească pentru că deja îi “dădeam gaz”. O coborâre tehnică faină şi apoi şosea până la finish. Am terminat pe locul 3 la categorie o cursă care nu m-a scutit de nici un ghinion, iar că să fie complet când am ajuns la final am fost înţepat de o albină.

A fost o cursă în care am învăţat că sunt mai puternic decât cred şi că sunt capabil să revin în ciuda factorilor nefavorabili.

Organizarea nu s-a ridicat la nivelul altor competiţii la care am luat startul şi să pună punctul pe “i” organizatorii au adus doi indivizii care sfidau penibilul de la microfon. Serios, nimeni nu vine la o competiţie să dea tot ce are mai bun ca mai apoi să fie luat la caterincă de un gras care nu are nici o treabă cu sportul.

Marcajul a fost rar şi prea puţin vizibil iar voluntarii în intersecţie nu au fost deloc dar în schimb au fost din greu la punctele de alimentare.

Traseul a fost foarte fain chiar excelent dar au fost zone unde trebuia puţin curăţat pentru că asta a umbrit frumuseţea lui. Sper ca la anul să se ţină cont de aceste detalii pentru că potenţial este.

Da, m-am ales cu cel mai reusit portret.